Anul Nou începe cu sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare, unul dintre cei mai importanţi părinţi ai Bisericii Ortodoxe şi unul dintre cei mai mari teologi creştini, considerat „păzitor de duhuri rele”. În ziua de Sfântul Vasile cel Mare este bine să verşi vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac, ca să ai noroc tot anul. Tradiţia populară mai spune că ai noroc dacă prima persoană care intră în casă de 1 ianuarie este bărbat.
Biserica Ortodoxa il sarbatoreste pe Sfantul Vasile cel Mare atat la data de 1 ianuarie, cat si pe 30 ianuarie alaturi de Sfantul Ioan Gura de Aur si de Sfantul Grigore Teologul. Sfantul Vasile cel Mare s-a nascut in 330 in Capadocia. Acesta s-a nascut intr-o familie numeroasa cu patru frati si patru surori. Din cei noua frati, cinci au devenit sfinti ai Calendarului Ortodox, in care apar si parintii lor, Vasile, Emilia si Macrina cea Batrana. Sfantul Vasile, unul dintre cei mai importanti sfinti ai Bisericii Ortodoxe, considerat pazitor de duhuri rele, este serbat in prima zi din noul an, cu urari si petrecere. Se considera ca asa cum este musafirul din aceasta zi, bogat sau sarac, asa va fi omul tot anul. In traditia romanilor, Anul Nou, intampinat, in noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, se mai numeste Revelion sau seara SFANTULUI VASILE.
Se spune ca in noaptea de SFANTUL VASILE cerul se deschide de trei ori pentru cate o clipa. De asemenea, se spune ca pe Iisus Hristos il cheama Vasile: Iisus Hristos s-a nascut de Craciun, iar la o saptamana, de SFANTUL VASILE, a fost botezat in legea cea veche si a primit numele “Vasile”. Numele Hristos (crestin) i-a fost pus la varsta de 30 de ani, cand a fost botezat. In traditia populara se spune ca Sfantul Vasile s-a rugat de Dumnezeu sa-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintai zi, cea a Anului Nou.
Fericit, SFANTUL VASILE a luat un clopotel, i-a legat la toarta o crenguta de busuioc si s-a suit la Dumnezeu sa-i ureze lucruri bune. De aceea, de SFANTUL VASILE exista obiceiul de a ura. In ziua de Anul Nou, copiii umbla cu Sorcova din casa in casa, in special pe la cunoscuti, urandu-le viata lunga, sanatate si prosperitate. Sorcova era confectionata, la inceput, din una sau mai multe ramurele de pomi fructiferi (mar, par, visin, prun) sau de trandafir, taiate si puse in apa la inmugurit si inflorit in ziua de Sfantul Andrei (30 noiembrie) sau de Mos Nicolae (6 decembrie). Apoi, sorcova a inceput sa fie realizata dintr-o nuia cu ramurele impodobite cu fire colorate de lana, cu beteala si cu un fir de busuioc in varf. In Bucovina, sorcova are atasat un colopotel.
Sorcova, simbol al vegetatiei de primavara, este facuta astazi din hartie colorata si flori artificiale. Copiii, dupa ce isi sorcovesc parinti si rudele apropiate, pornesc, cate doi-trei, colindatul prin vecini. In timpul uratului, acestia ating ritmic cu Sorcova usa sau fereastra, daca se colinda afara, sau corpul gazdelor, daca se colinda inauntru. Dupa terminarea colindatului, Sorcova se pastreaza peste an, ca un lucru sfant, agatata de peretele de la rasarit al casei, la icoana sau in alt loc curat al gospodariei. De asemenea, in prima zi a noului an, se pastreaza in unele zone obiceiul colindatului cu o capatana de porc, impodobita cu panglici si margele, traditie denumita “Colindul cu Vasilica (SFANTUL VASILE)” (Siva). Dupa terminarea colindatului, ceata se strange la o carciuma pentru a chefui. Apoi, colindatorii se despart, dezgatind capatana si luandu-si fiecare ce a pus, iar din ea fac un pranz, pentru ca obiceiul sa fie inchis pentru anul respectiv.
În tradiţia populară se mai spune că, aşa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, aşa va fi omul tot anul. Tot în ziua de Sfântul Vasile se zice că este bine să bei mult vin, existând credinţa că atât cât va bea omul în această zi va avea sânge în obraz în timpul anului.
Tradiţia populară spune că de Anul Nou se înnoiesc toate şi de aceea oamenii trebuie ca în prima zi din an să-şi pună un gând bun, ca să le meargă bine tot anul.
