Sfintii 40 de Mucenici sunt praznuiti de Biserica Ortodoxa, in fiecare an, pe data de 9 martie. Acesti mucenici au trait in vremea imparatului Licinius (308-324), prigonitor al crestinilor. Cei 40 de mucenici de la Sevastia este o sărbătoare importantă în calendarul creștin ortodox. Pe data de 9 martie, românii sărbătoresc cei 40 de Sfinţi mucenici din Sevastia. În această zi se respectă superstiţii şi obiceiuri vechi de sute de ani.
La 9 martie, creștin-ortodocșii sărbătoresc Ziua Sfinţilor 40 de mucenici din Sevastia. Sfinții 40 de mucenici din Sevastia au fost un grup de patruzeci de ostași romani care au pătimit în timpul persecuțiilor împotriva creștinilor, primind martiriul prin zdrobirea oaselor și apoi arderea trupurilor, în anul 320. Soldați creștini, cei patruzeci de mucenici au fost ucişi pentru credinţa lor, după ce au refuzat să se închine zeilor, la porunca comandantului acelui corp de oaste, Agricola. Cei patruzeci de sfinţi mucenici au fost duşi legaţi la un lac, în vreme de iarnă şi au fost lăsaţi să îngheţe în mijlocul apei. Însă cum nu au murit, rugându-se, ei au fost, scoşi din apă şi li s-au sfărâmat gleznele cu ciocane grele şi, fiind arşi de vii, au primit cununa Mucenicilor.
Prăznuirea celor 40 de Sfinți Mucenici în Biserica Ortodoxă se face la 9 martie.
Sărbătoarea creștină a Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia se suprapune cu începerea Anului Agricol Tradițional şi astfel s-a formt o sărbătoare tradițională românească: Mucenicii sau Măcinicii.
În această zi, se trece la curățenia gospodăriei, dându-se foc gunoaielor strânse numai cu foc adus din casă, pentru a aduce căldura din casă și afară.
În credința populară în ziua mucenicilor se încheie „zilele babelor”, zilele capricioase ale îngemănării iernii cu primăvara, lăsând loc „zilelor moșilor”, zile calde.
De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, rămase din timpurile păgâne, cum ar fi: lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece, pentru ca să iasă căldura și să intre gerul, sau jocul copiilor peste foc.
În ziua mucenicilor, în credința populară, se deschid mormintele și porțile Raiului, iar gospodinele fac, în cinstea Sfinților Mucenici, 40 de colaci numiți „mucenici” sau „sfințișori”.
Amintirea Sfinților 40 de mucenici a dat loc la anumite obiceiuri populare, constând în pregătirea unor produse alimentare din: făină de grâu- bobul de grâu zdrobit este simbolul morții, dulciuri- ele amintesc bucuria biruinței, și condimente, mai ales scorțișoară- simbol al suferințelor. Pregătite sub formă de opturi, sugerând coroanele oferite martirilor, sau de pâinișoare scufundate într-o compoziție de aspectul apei înghețate, amintind lacul în care au murit ostașii credincioși, ele se consumă în familie și se împart la vecini.
În unele regiuni ale țării există obiceiul conform căruia țăranii scot plugul la arat. Acesta reprezintă, în mod simbolic, începutul anului agricol.
Dacă plouă în ziua Sfinților Mucenici, atunci va ploua și în ziua de Paști. Dacă tună de Mucenici, atunci vara va fi prielnică tuturor culturilor.
Dacă în noaptea dinaintea sărbătorii Sfinților Mucenici va îngheța, atunci toamna va fi lungă.
Din bătrâni se spune că bărbații trebuie să bea pe 9 martie, 44 de pahare cu vin. Acestea ar reprezenta sângele vărsat de cei 40 de Sfinți Mucenici din cetatea Sevastei. Cei care nu pot consuma cele 44 de pahare cu vin, e bine ca măcar să guste vin în această zi sau să fie stropiți cu vin, acesta reprezentând puterea de muncă de peste an.
În tradiția populară, bărbații beau 44 de pahare cu vin. De unde provine diferență, deşi Sfinții Martiri au fost 40? Ei bine, după tradiţia geto-dacică, au fost 44 de mucenici, atâtea fiind și zilele dintre 9 martie și 23 aprilie, când este sărbătorit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, care este tot sfânt militar. De aceea, în unele zone, exista până astăzi credință, că acești Sfinti au fost 44.
