Sfinții Constantin și Elena reprezintă una dintre cele mai mari sărbători, cu cruce roșie din Calendarul Ortodox. În jur de două milioane de români își serbează ziua de nume pe 21 mai, iar asta face ca ziua să fie una și mai specială.
Creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe 21 mai pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare și pe mama sa, Elena, cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului. În jur de două milioane de români își serbează ziua de nume pe 21 mai, iar asta face ca ziua să fie una și mai specială.
Care este povestea acestora și ce semnifică, de fapt, această zi? Pentru cei care nu știu, Sfântul Constantin a fost fiul împăratului Constantius Chlorus și al Elenei. El s-a născut la 27 februarie 272, în cetatea Naissus, orașul Nis din Serbia de astăzi.
În 304, după moartea tatălui său, Sfântul Constantin a fost proclamat împărat. Ulterior însă, lucrurile aveau să se schimbe. Acesta a intrat în conflict cu Maxentiu, fiul împăratului Maximian. Acesta din urmă dorea să ocupe funcția pe care o deținea Constantin.
În anul 312, chiar înainte de lupta cu Maxentiu, o minune s-a petrecut. Mai exact, Sfântul Constantin a văzut pe cer o cruce și inscripția “Prin acest semn vei birui”. În același timp, Mântuitorul Iisus Hristos i s-a arătat lui Constantin noaptea în vis.
În final, după toate aceste semne, Constantin a fost cel care a învins în lupta cu Maxentiu. Nu a durat mult, iar în anul 313, Constantin a luat o decizie drastică. Acesta a semnat un decret prin care a cerut oprirea prigonirii creștinilor. Iar acestea sunt doar o parte dintre lucrurile pe care le-a făcut pentru creștinism. În anul 337, Sfântul Constantin s-a stins din viață, la zece ani după moartea mamei sale. Sfântul Constantin cel Mare a murit în Duminica Rusaliilor, la 22 mai 337, și a fost înmormântat în Biserica Sfinții Apostoli din Constantinopol, ctitoria sa.
De altfel, ea a fost și cea care a descoperit crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos, pe dealul Golgotei. În același timp, Împărăteasa a fost și cea care a zidit Biserica Sfântului Mormânt, dar și Biserica din Bethleem. Ea a zidit totodată și Biserica din Nazaret, dar și multe alte lăcașuri de cult. De asemenea, despre cei care poartă numele celor doi se spune că sunt binecuvântați.
În România există o serie de obiceiuri și superstiții în această zi. Din bătrâni se spune că aceia care vor munci pământul în această zi vor avea parte de o invazie a păsărilor dăunătoare. În această zi nu se lucrează ogoarele, nu se dă cu sapa, nu se plivesc ierburile. Mai mult, în alte zone se spune că aceasta este ziua în care păsările își învață puii să zboare. În calendarul popular, sărbătoarea Sf. Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. În această zi, era interzis să se muncească, iar prin odihna de la muncile câmpului se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări. Ziua de Constantinul Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul și meiul. În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă. Este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele și pe cine vor angaja să le păzească pe timpul pășunatului. Se măsoară și se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia. De Sfinții Constantin și Elena femeile dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate. Pentru sănătate și bunăstare, în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.
