Sfinții Împărați Constantin și Elena se sărbătoresc pe data de 21 mai. Ziua Sfinților Constantin și Elena are o însemnătate deosebită atât spirituală, cât și socială. Tradiția spune că este o zi favorabilă pentru rugăciune, împăcare și fapte bune.
Sfântul Constantin, cunoscut drept Constantin cel Mare, a fost primul împărat roman care a adoptat creștinismul, marcând un punct de cotitură în istoria religiei. Născut în anul 272 d.Hr. în orașul Naissus, Constantin a devenit împărat al Imperiului Roman în anul 306. Cea mai importantă contribuție a sa a fost Edictul de la Milano (313 d.Hr.), care a acordat libertate religioasă creștinilor și a pus bazele transformării creștinismului într-o religie oficială a imperiului.
Legenda spune că, înainte de bătălia de la Podul Milvius (312 d.Hr.), Constantin a avut o viziune: o cruce luminoasă pe cer, însoțită de cuvintele „In hoc signo vinces” („În acest semn vei învinge”). În urma victoriei, el s-a convertit la creștinism și a sprijinit activ răspândirea acestei credințe. De asemenea, a convocat Primul Sinod de la Niceea (325 d.Hr.), care a stabilit bazele dogmatice ale creștinismului, inclusiv Crezul de la Niceea.
Sfânta Elena, mama lui Constantin, a fost o figură la fel de importantă în istoria creștină. Născută într-o familie modestă, Elena s-a convertit la creștinism și a devenit un model de evlavie. Ea este celebrată în special pentru pelerinajul său în Țara Sfântă, unde a descoperit Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Elena a inițiat construcția unor biserici importante, precum Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim și Biserica Nașterii Domnului din Betleem.
Datorită contribuțiilor lor, Sf. Constantin și Elena sunt considerați „întocmai cu Apostolii” în Biserica Ortodoxă, fiind venerați pentru rolul lor în răspândirea și consolidarea creștinismului.
Aproximativ 1,8 milioane de români își sărbătoresc onomastica de Sfinții Împărați Constantin și Elena, dintre care aproape 1,1 milioane de femei și aproximativ 675.000 de bărbați.
Tradiția spune că pe data de 21 mai este interzis să se muncească pământul, pentru că recoltele riscă să fie distruse de păsări dăunătoare. De asemenea, oamenii sunt sfătuiți să evite să sape, să plivească sau să semene.
Ziua de 21 mai este și cea în care păstorii își stabilesc organizarea stânelor, aleg baciul, decid locul pășunatului și cine va păzi turmele. Este ziua în care femeile tămâiază și stropesc cu aghiasmă casa și curtea pentru a alunga spiritele rele.
De asemenea, pentru sănătate și bunăstare, este obiceiul ca cineva din familie să meargă la biserică ducând trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri de casă și pâine.
