Începând cu data de 1 august 2022, angajatorii care nu au nevoie de salariați cu normă întreagă,pentru munca prestată zilnic nefiind necesare 8 ore, vor plăti către stat contribuții la nivelul salariului minim, adică pentru o normă întreagă de muncă.
Impozitarea muncii în România stârnește controverse în mediul de afaceri. Asta, deoarece statul, în loc să facă modificări în ceea ce privește acordarea de ajutoare sociale și în mod special ajutoare de șomaj, preferă să ”îngroape” mediul de afaceri prin supraimpozitare.
Noile modificări prevăzute de OG 16 din 15.07.2022 aduc în pragul disperării mediul de afaceri care, parcă nu ar fi fost suficient lovit de situația pandemică , actuala criză a gazelor și energiei și explozia ratei inflației.
Astfel, începând cu 1 august 2022 angajatorii se trezesc din nou loviți de ”ajutorul” guvernanților , care au decis supraimpozitarea muncii cu timp parțial. Cu alte cuvinte, dacă ai locuri de muncă pentru care nu este necesar să angajezi cu normă întreagă , vei plăti taxele către bugetul de stat la niveluk salariului minim pe economie cu timp integral lucrat.
Prin modificările aduse art. 146 , respectiv prin introducerea a 4 noi alineate, de la lit.5^6 la lit. 5^9, se produc o serie de modificări menite să aducă noi sarcini angajatorilor, astfel:
5^6) Contribuția de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, calculată potrivit alin. (5), nu poate fi mai mică decât nivelul contribuției de asigurări sociale calculate prin aplicarea cotei asupra salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ.
(5^7) Prevederile alin. (5^6) nu se aplică în cazul persoanelor fizice aflate în una dintre următoarele situații:
- a) sunt elevi sau studenți, cu vârsta până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare;
- b) sunt ucenici, potrivit legii, în vârstă de până la 18 ani;
- c) sunt persoane cu dizabilități sau alte categorii de persoane cărora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi;
- d) au calitatea de pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, cu excepția pensionarilor pentru limită de vârstă care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum și a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii cu pensia stabilită în unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii
- e) realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puțin egală cu salariul de bază minim brut pe țară.
(5^8) În aplicarea prevederilor alin. (5^7), angajatorul solicită documente justificative persoanelor fizice aflate în situațiile prevăzute la alin. (5^7) lit. a), c) și d), iar în cazul situației prevăzute la alin. (5^7) lit. e), procedura de aplicare se stabilește prin ordin al ministrului finanțelor.
(5^9) În cazul în care contribuția de asigurări sociale calculată potrivit alin. (5) este mai mică decât contribuția de asigurări sociale stabilită potrivit alin. (5^6), diferența se suportă de către angajator/plătitorul de venit în numele angajatului/beneficiarului de venit.
Toate acestea, în condițiile în care la începutul luni mai 2022 numărul de șomeri înregistrați la nivel national a fost de 224.820 persoane. Raportat la câți mai muncesc în România, din informațiile noastre , reprezintă un procent de aproximativ 6,9 %. Evident, statistic procentul este mai mic, respectiv 2,57 %, însă din păcate raportarea se face la un număr de români care de mult nu mai sunt în țară. Așadar, în loc să revizuiască legislația în cee ace privește obținerea de ajutor de șomaj, guvernanții împovărează cu noi taxe angajatorii. Credem că nivelul șomajului este unul foarte ridicat în România, în condițiile în care nici angajatorii care au nevoie de salariați cu normă întreagă nu reușesc să acopere posturile necesare. Trăim, deci, în țara tuturor posibilităților, iar posibilitatea cea mai mare, ca urmare a noilor impozite aprobate de guvernanți, este aceea de a închide sute, poate mii de firme mici care nu vor putea suporta noua povară. Dar de contează ? Avem șomeri și, în opinia noastră, avem șanse crescute ca firmele mici să predea statului un proaspăt lot de persoane pentru ajutorul de șomaj.
