Creierul uman este un organ uimitor, capabil să proceseze și să transmită mai multe informații decât toate telefoanele din lume la un loc. Creierul uman nu este doar centrul gândirii și emoțiilor, ci și un sistem de comunicație extrem de avansat.
Creierul uman este un organ uimitor deoarece fiecare neuron poate avea mii de conexiuni cu alți neuroni, iar în total, creierul generează un număr imens de semnale și mesaje în fiecare secundă. Se estimează că numărul total de semnale transmise în creier depășește cu mult volumul de date schimbate de toate telefoanele mobile din lume într-o secundă. Această comparație ne ajută să înțelegem cât de rapid și complex este procesul de gândire, coordonare și percepție realizat de creier. Deși telefoanele și rețelele de comunicații sunt extrem de avansate, sistemul nervos uman este încă o minune a naturii, cu o capacitate de procesare și transmitere a informațiilor incomparabilă.
Creierul uman nu este doar centrul gândirii și emoțiilor, ci și un sistem de comunicație extrem de avansat. Cu aproximativ 86 de miliarde de neuroni, fiecare conectat la mii de alți neuroni prin sinapse, creierul creează o rețea cu trilioane de conexiuni. Prin aceste conexiuni, neuronii trimit impulsuri electrice și semnale chimice cu o viteză de până la 400 km/h, coordonând fiecare acțiune a corpului – de la mișcarea unui deget până la amintirea unei melodii sau procesarea unei emoții. Comparând volumul de date pe care creierul îl procesează într-o singură secundă cu traficul global de date de pe toate telefoanele mobile din lume, rezultatul este uimitor: creierul procesează de zeci de ori mai multe informații într-un timp mult mai scurt. De exemplu, doar un gând sau o reacție la un stimul extern activează milioane de neuroni simultan, trimițând semnale prin rețelele neuronale într-un mod pe care nicio tehnologie nu îl poate replica pe deplin.
Creierul are o putere de procesare estimată la peste 1 exaflop, adică un trilion de calcule pe secundă – un nivel pe care doar cele mai avansate supercomputere ale lumii îl pot atinge, și chiar și atunci, doar în sarcini specifice, nu în multitasking-ul permanent pe care îl face creierul. Un alt aspect fascinant este neuroplasticitatea – capacitatea creierului de a se reorganiza și de a crea noi conexiuni neuronale în funcție de experiențe, învățare sau recuperare după traumatisme. Acest lucru îi permite să se adapteze, să memoreze informații noi și să învețe pe tot parcursul vieții.
