Michael Jackson a uimit lumea cu o înclinare aparent imposibilă în videoclipul piesei „Smooth Criminal”, combinând perfect arta, tehnologia și iluzia. Mișcarea sfida gravitația.
În videoclipul piesei „Smooth Criminal”, lansat în 1988, Michael Jackson a vrut să impresioneze publicul nu doar cu muzica și dansul, ci și cu o mișcare care sfida gravitația: o înclinare perfect verticală la 45 de grade, fără niciun sprijin vizibil.
În realitate, o astfel de mișcare este anatomic imposibilă fără ajutor, deoarece depășește echilibrul natural al corpului uman. Însă, mișcarea spectaculoasă a lui Michael Jackson din videoclipul „Smooth Criminal”, unde pare să se încline la un unghi de 45 de grade față de sol fără să cadă, este unul dintre cele mai emblematice momente din cariera lui și un exemplu fascinant de combinare a artei scenice cu inovația tehnologică.
Corpul uman are un centru de greutate care trebuie să fie deasupra punctului de sprijin (tălpile) pentru a menține echilibrul. Atunci când o persoană încearcă să se încline în față: La un unghi de 20° până la 25°, mușchii gambei și spatelui pot menține echilibrul. La 45°, fără un sprijin suplimentar, centrul de greutate depășește baza de sprijin → corpul ar cădea. Așadar, fără susținere externă, această înclinare nu este posibilă în condiții normale.
Pentru videoclipul înregistrat, mișcarea a fost realizată cu ajutorul cablurilor invizibile și a unor hamuri, care i-au permis lui Jackson și dansatorilor să se încline fără a cădea. Cu ajutorul filmării și al unghiurilor potrivite de cameră, spectatorul nu vede sprijinul.
Însă, în anul 1993, Michael Jackson și doi colegi au obținut un brevet pentru un sistem care le permitea să replice această mișcare pe scenă, live, fără cabluri. Ghetele aveau un mecanism special cu un cârlig metalic retractabil în toc.
Podeaua scenei avea niște pini metalici care ieșeau la momentul corect. Când cârligul se fixa de pin, ghetele rămâneau fixate ferm în podea. Datorită acestei ancorări și a forței musculare, dansatorii se puteau înclina dramatic fără să cadă. Această mișcare nu era doar un truc scenic. Ea presupunea putere musculară extremă , coordonare perfectă între pași, activarea mecanismului și momentul coregrafic. Este vorba, practic, de inovație tehnologică reală, brevetată, și aplicată în spectacole live.
Michael Jackson nu a fost doar un entertainer, ci și un vizionar al spectacolului, care a îmbinat coregrafia, iluzia și ingineria pentru a realiza ceva cu adevărat unic. Mișcarea din „Smooth Criminal” rămâne o dovadă a ingeniozității lui – un moment în care arta a sfidat aparent legile fizicii.
