Guvernul condus de Ilie Bolojan a făcut un pas decisiv pentru eliminarea inechităților din sistemul public, aprobând proiectul de lege care interzice cumulul pensiei speciale cu salariul la stat. Măsura, cerută de multă vreme de opinia publică, vizează corectarea anomaliilor prin care unii funcționari încasau simultan venituri uriașe din ambele surse, totul din bugetul public. Proiectul a fost trimis Parlamentului pentru a fi adoptat în procedură de urgență.
Noile reguli sunt stricte: cei care beneficiază de pensii speciale sau militare și vor să rămână în activitate la stat vor trebui să opteze. Dacă aleg să lucreze în continuare în sectorul public, pensia lor non-contributivă va fi redusă cu 85% pe durata activității. În schimb, cei care decid să se retragă își vor păstra pensia integrală. Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a precizat că interdicția nu se aplică în sectorul privat, unde cumulul rămâne permis pentru orice categorie de pensionar.
Această decizie nu este doar o formă de dreptate socială, ci și o strategie economică, banii economisiți urmând să fie folosiți pentru o eventuală majorare sustenabilă a salariilor din sectorul public în 2027. Este, în esență, o „aprindere a luminii” peste un subiect care a fost evitat ani de zile, punând capăt unei practici care sfidează logica bunului simț: aceea de a te pensiona de la stat doar pentru a fi reangajat imediat pe același post, dublându-ți veniturile din aceiași bani ai contribuabililor, în timp ce tinerii specialiști sunt adesea blocați la intrarea în sistem din cauza acestor „pensionari de lux” care nu mai părăsesc funcțiile publice.
Dincolo de impactul financiar imediat asupra bugetului de stat, această măsură reprezintă o victorie simbolică a echității în fața privilegiilor, punând capăt unei perioade lungi în care sistemul public a fost marcat de anomalii administrative greu de explicat cetățeanului de rând; prin forțarea unei alegeri clare între pensia specială și salariul de la stat, Guvernul Bolojan nu doar că eliberează resurse pentru viitoarele majorări salariale sustenabile, dar încearcă să restabilească încrederea românilor în instituții, demonstrând că funcția publică trebuie să fie o responsabilitate exercitată cu integritate, nu un mecanism de dublare a veniturilor necontributive pe spatele contribuabililor care așteaptă, de prea mult timp, un sistem mai onest și mai transparent.
