Asociaţia Fermierilor din România (AFR) susţine că la ora actuală sunt tot mai puţini fermieri care fac agricultură de performanţă în România, în condiţiile în care datele provizorii ale Recensământului Agricol arată că mai mult de un sfert dintre ferme au dispărut între anii 2010 şi 2020.
„În anul 2020, în România existau 2.887.000 de exploataţii agricole care utilizau 12,8 milioane de hectare de teren agricol. Rezultatele provizorii ale Recensământului General Agricol runda 2020 arată că, în decurs de 10 ani, numărul exploataţiilor agricole a scăzut cu 972.000, respectiv cu 25,2%, iar suprafaţa agricolă utilizată a scăzut cu 543.000 de hectare, respectiv cu 4,1%. Alte date provizorii arată că numărul exploataţiilor agricole fără personalitate juridică a fost de 2.862.000 cu 25,3% mai mic decât în anul 2010; în acest timp, numărul exploataţiilor agricole cu personalitate juridică a fost de aproximativ 25.000, cu 17,3% mai mic decât în anul 2010”, arată o analiză AFR.
De asemenea, scăderea numărului de exploataţii agricole a condus la creşterea suprafeţei agricole medii per exploataţie cu circa 28% – de la 3,45 hectare în 2010 la 4,42 hectare în anul 2020.
„Dacă luăm în considerare categoriile de exploataţii agricole, putem observa că suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie pe o exploataţie agricolă fără personalitate juridică a fost de 2,73 ha, în comparaţie cu 1,95 ha în anul 2010”, subliniază AFR.
Asociaţia fermierilor subliniază că oficialii europeni au recunoscut că este posibilă o criză a alimentelor în această perioadă şi în acest context dificil, însă nu în ceea ce priveşte lipsa mâncării, ci a faptului că va fi prea scumpă pentru mulţi oameni. „Asta dovedeşte încă o dată câtă nevoie este ca noi, fermierii, să putem produce cât de mult putem şi să şi fim ajutaţi pentru asta. Aducem în atenţie un comunicat al Comisiei Europene, în care se spune că aprovizionarea cu alimente a Uniunii rămâne sigură, dar mai puţin accesibilă pentru cei mai săraci din Europa. Adică oamenii cu mai puţini bani fie nu vor putea cumpăra ce doresc, fie se vor îndrepta spre alimente ieftine. Ori noi, fermierii din România, suntem în stare să producem şi suficient, şi de bună calitate şi la preţuri decente; doar să nu fi supuşi unor restricţii arbitrare şi nemeritate”, transmit reprezentanţii AFR.
Comisia Europeană a transmis că UE este în mare parte autosuficientă pentru produsele agricole cheie, fiind principalul exportator de grâu şi orz şi în mare măsură capabilă să-şi acopere consumul pentru alte culturi de bază, cum ar fi porumbul sau zahărul. De asemenea, fermierii europeni sunt în stare să producă aproape în totalitate produsele de origine animală de care este nevoie, inclusiv lactate şi carne. „Şi pentru a nu se ajunge la o criză în domeniu, Comisia se gândeşte la unele înlesniri în această perioadă, aşa cum ar fi plantarea culturilor în zonele rezervate în scopuri ecologice”, menţionează AFR.
În acest context, asociaţia atrage atenţia că problemele aduse de războiul din Ucraina se adaugă dificultăţilor pe care fermierii le au deja: pieţe agitate, lipsa uneori a motorinei, preţuri exagerate pentru input-uri, lipsa îngrăşămintelor din piaţă.
Potrivit Comisiei Europene, 18 state membre au inclus planuri de sprijin cuplat pentru culturile proteaginoase în planurile lor strategice naţionale.
În tot acest context dificil, AFR atrage atenţia că apare o oportunitate şi pentru fermierii români, respectiv cultura de floarea-soarelui, unde„România are rezultate excelente”. Şi asta pentru că producţia de floarea soarelui recoltată în acest an de Ucraina ar putea scădea cu 42%. Ucraina este un important producător în plan european şi mondial în acest domeniu.
Astfel, analiştii pieţelor sunt de părere că Ucraina ar putea strânge anul acesta o cantitate de floarea soarelui mai redusă cu 42 de procente, până la 9,6 milioane de tone. Este o urmare directă a scăderii suprafeţelor însămânţate în urma invaziei ruseşti. Suprafaţa însămânţată cu floarea soarelui în Ucraina ar putea scădea în 2022 până la minimumul ultimilor 13 ani, undeva între 4,2 şi 4,4 milioane de hectare, cu 35% mai puţin faţă de nivelul din 2021.
Consiliul Internaţional al Cerealelor estimează că producţia mondială de cereale va atinge anul acesta un record de 2,28 miliarde de tone, vestea fiind una bună şi pentru fermierii din România, chiar dacă situaţia nu este una sigură pentru că agricultura locală depinde în prea mare măsură de condiţiile meteo şi precipitaţii.
Conform datelor oficiale, Rusia asigură 20% din comerţul mondial cu grâu şi 17% cu orz. În acelaşi timp, Ucraina asigură 15% din comerţul mondial cu porumb şi orz şi 10% din comerţul mondial cu grâu.
„Dacă luăm în calcul ce se întâmplă în cele două ţări mari producătoare de cereale în zona Mării Negre, putem anticipa o situaţie favorabilă pentru fermierii din România, care ar putea avea astfel acces pe noi pieţe”, concluzionează reprezentanţii AFR.
