Tunelul de bază Gotthard din Elveția este cea mai lungă și adâncă cale feroviară subterană din lume, reprezentând un simbol al inovației inginerești și al mobilității durabile în Europa.
Tunelul de bază Gotthard (Gotthard Base Tunnel) din Elveția este cel mai lung tunel feroviar din lume, având o lungime de 57,09 km. Construcția sa a început în 1999 și a fost finalizată în 2016, cu inaugurarea oficială pe 1 iunie 2016, iar serviciile regulate au început pe 11 decembrie 2016. Tunelul de bază Gotthard din Elveția este o realizare remarcabilă în ingineria civilă și în infrastructura feroviară globală. Este considerat cel mai lung și cel mai adânc tunel feroviar din lume, având o lungime de 57,09 km și situându-se la o adâncime de aproximativ 2.300 de metri sub vârful muntelui Gotthard. Proiectul face parte dintr-o inițiativă mai amplă cunoscută sub numele de „Noua cale feroviară europeană de tranziție” (NRLA), care are scopul de a reduce timpul de călătorie între nordul și sudul Europei, promovând în același timp transportul ecologic. Tunelul Gotthard reduce semnificativ timpul de călătorie dintre Zurich și Milano, de la aproximativ 4 ore și jumătate la doar 2 ore și 40 de minute. În mod similar, transportul de marfă este mult mai rapid, deoarece trenurile de marfă pot traversa Alpii fără a mai fi nevoite să urce sau să coboare pante abrupte.
Tunelul este conceput pentru a permite circulația trenurilor de mare viteză și a celor de marfă, cu o capacitate de transport de aproximativ 260 de trenuri pe zi, în ambele direcții. Trenurile de pasageri pot ajunge la viteze de până la 200 km/h. Tunelul beneficiază de tehnologii de ultimă oră pentru siguranță și eficiență. De exemplu, tunelul este dotat cu sisteme de ventilație avansate, în cazul în care ar apărea un incident, iar accesul de urgență este posibil printr-un sistem de ieșiri laterale care sunt legate între ele prin tuneluri de evacuare. Construirea tunelului a fost o provocare majoră, necesitând săpături pe o lungime considerabilă și printr-un teren geologic dificil. Săpătura a fost realizată printr-o combinație de tehnologie de foraj și explozivi, iar echipele de muncitori au lucrat continuu în condiții extrem de dificile pentru a finaliza proiectul. Costurile totale ale construcției s-au ridicat la aproximativ 12 miliarde de franci elvețieni, fiind un proiect de anvergură care a durat aproape 17 ani. Unul dintre principalele avantaje ale tunelului Gotthard este că sprijină o schimbare ecologică semnificativă, încurajând transportul feroviar în detrimentul transportului rutier și maritim, care sunt mult mai poluante. Conectarea mai eficientă a regiunilor Elveției și Italiei reduce emisiile de dioxid de carbon și contribuie la reducerea congestionării traficului pe drumurile alpine.
De asemenea, tunelul are un design inovativ. În loc de a fi construit într-o singură secțiune directă, proiectul include două tuneluri paralele, unul pentru trenurile de pasageri și altul pentru trenurile de marfă, fiecare având o lungime de 25 de kilometri, cu tuneluri de evacuare situate periodic pentru a asigura siguranța călătorilor și a personalului. Tunelul Gotthard face parte dintr-o rețea mai largă de tuneluri și infrastructuri de transport care vizează conectarea mai bună a Europei. De exemplu, proiectul este legat de tunelul Gotthard Panorama Express, care este o atracție turistică ce leagă Zurich și Lugano, dar și de rețeaua de transport a Uniunii Europene, care dorește să reducă dependența de transportul rutier.
Inaugurarea tunelului Gotthard a fost un moment istoric pentru transportul feroviar mondial, demonstrând ce se poate realiza atunci când se combină inovația tehnologică cu viziunea pentru un transport mai rapid și ecologic. Tunelul Gotthard reprezintă nu doar o realizare remarcabilă în ingineria civilă, dar și o dovadă a angajamentului Elveției față de dezvoltarea durabilă și de promovarea transportului feroviar de mare viteză.
