Premierul Ilie Bolojan a publicat pe pagina de socializare o analiză detaliată a dezechilibrelor din administrația locală din România, comparativ cu media Uniunii Europene. El a subliniat că administrațiile locale sunt puternic dependente de transferurile de la bugetul de stat și au venituri proprii foarte scăzute.
Premierul Ilie Bolojan a subliniat că administrațiile locale sunt puternic dependente de transferurile de la bugetul de stat și au venituri proprii foarte scăzute, explicând că transferurile de la bugetul de stat reprezintă 7,43% din PIB, în timp ce veniturile proprii ajung la doar 1,51% din PIB, astfel că peste 80% din bugetele locale provin de la stat, față de o medie de aproximativ 51% la nivelul Uniunii Europene.
Premierul a evidențiat că încasările din taxe și impozite locale se află printre cele mai reduse din Europa, ajungând la doar 0,74% din PIB, comparativ cu media Uniunii Europene de 3,68%. În acest context, cheltuielile salariale din administrațiile locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii.
„În UE, salariile autorităților locale sunt acoperite din resurse proprii, în România însă cheltuielile cu salariile autorităților locale sunt de 3,07% din PIB, față de 0,74% venituri locale”, a precizat premierul.
Premierul Ilie Bolojan a arătat că România se află peste media europeană în privința investițiilor publice, cu un nivel de 2,98% din PIB, susținute în mare parte prin programe naționale și fonduri europene. Cu toate acestea, există diferențe majore între localități, municipiile reședință de județ și zonele cu activitate economică fiind mai avantajate.
Șeful Guvernului a explicat că pachetul de reformă propus pentru administrația publică vizează corectarea acestor dezechilibre și creșterea eficienței sistemului, prin majorarea veniturilor proprii ale autorităților locale, reducerea cheltuielilor cu personalul, descentralizarea competențelor și stimularea dezvoltării economice la nivel local.
„În discuțiile cu autoritățile locale, am prezentat aceste aspecte colegilor din administrație”, a adăugat premierul, evidențiind că scopul reformei este orientarea administrației către cetățean și performanță.
