Ziua imnului naţional al României este sărbătorită în fiecare an pe 29 iulie. În anul 1848, la aceeași dată, imnul ”Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.
„Imnul României poartă în el un mesaj de speranţă şi unitate a românilor de pretutindeni, un simbol naţional pe care trebuie să-l preţuim şi respectăm aşa cum se cuvine”, a precizat prefectul judeţului Sălaj, Dari Toma, joi, la festivitatea de marcare a „Zilei Imnului Naţional al României”.
Evenimentul, ce a avut loc pe platoul din centrul Zalăului, a fost deschis de un ceremonial religios, urmat de alocuţiunea prefectului Dari Toma şi cea a istoricului Marin Pop, privind simbolistica imnului national şi evoluţia acestuia de-a lungul istoriei românilor.
Imnul de Stat a fost mai apoi interpretat de solista Rodica Pop Seling, acompaniată de fanfara Promenada, a primăriei Zalău.
Manifestarea s-a încheiat cu defilarea plutoanelor Armatei, Jandamilor, Pompierilor şi a fanfarei Promenada.
Ziua imnului naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, dar şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.
De asemenea, în anul 1998, în cadrul ceremoniilor cu ocazia împlinirii unui secol şi jumătate de la Revoluţia română din anul 1848, Banca Naţională a României (BNR) a pus în circulaţie, în scop numismatic, începând cu data de 29 iulie 1998, Zi a imnului naţional, simbol al unităţii Revoluţiei române din anul 1848, două monede din aur cu valori nominale de 500 lei şi 1.000 lei, dedicate acestei aniversări, potrivit Circularei nr. 12/1998 emise de BNR.
Mai mult, la originea imnului naţional al României se află poemul patriotic ”Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu şi publicat pentru prima dată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al suplimentului ”Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann.
Versurile patriotice ale imnului național a fost de natură să însufleţească numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti, pentru drepturi naţionale, mai ales din Transilvania. A fost intonat în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), în Primul Război Mondial şi la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, intonat în cel de-al Doilea Război Mondial.
Imnul național ”Deşteaptă-te române!” a fost intonat oficial pentru prima dată la 29 iulie 1848, în cadrul unei manifestări organizate în Grădina Publică din Râmnicu Vâlcea, în prezent Parcul Zăvoi, la iniţiativa domnitorului Ştirbei Vodă.
Totodată, ”Deşteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. Acesta a fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987 şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989. Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, ”Deşteaptă-te române!” a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Astfel, în forma actuală, Constituţia prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este ”Deşteaptă-te române!”, acesta fiind considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.
